Blog realizat de Maria Golban Șomlea

Folclor Nepieritor cu Dumitru Fărcaş

vineri, 12 mai 2017

DUMITRU FĂRCAŞ - lumină şi sărbătoare prin sonoritatea unui taragot fermecat


12 mai, o zi minunată nu doar pentru că e în luna lui florar, ci şi pentru că e ziua de naştere a celui care, prin taragotul său fermecat, a dat sonoritate frumuseţilor unei Românii pitoreşti, este ziua care ni l-a dăruit nouă, iubitorilor de cântec tradiţional, pe DUMITRU FĂRCAŞ.
S-a născut în Groşii Maramureşului şi, la început, a iubit fluierul.
La 14 ani şi-a lăsat plaiurile natale pentru a studia oboiul la Şcoala de muzică din Cluj-Napoca, apoi, tot aici, şi-a desăvârşit studiile la Academia de Muzică „George Dima”.
Inspirat, poate, de puritatea şi frumuseţea ancestrală ce caracterizează folclorul maramureşan, a prins drag de taragot şi l-a învăţat singur...apoi l-a dăruit lumii, consacrându-l.
A fondat Orchestra de muzică populară "Mărţişorul" a Casei de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca (instituţie pe care a păstorit-o
o vreme şi în calitate de manager).

Prin întreaga sa activitate, maestrul Dumitru Fărcaş, cum ne-am obişnuit cu toţii să-i spunem, a păstrat nealterate comorile folclorice moştenite din străbuni, înnobilându-le prin dorinţa de a transforma fiecare întîlnire în sărbătoare, dăruind, în permanenţă, regaluri pentru sufletele noastre.

Evocându-l în „Dumitru Fărcaş – metamorfozele taragotului”, criticul literar Petru Poantă a scris: „...omul şi instrumentul se contopesc într-un fel de fluid vital (...); melodia se naşte parcă din simbioza acestor corporalităţi. Ea singură prinde atunci consistenţă: imitând diafanitatea materială a nesfârşitului sau febrile „sintaxe ale fulgerului”; e pură, de o transparenţă absolută ori plină de arabescuri subtile (...). Desigur, nu avem de-a face numai cu un interpret. Dumitru Fărcaş este în primul rând un creator prin faptul că a zămislit un imaginar muzical original cu un stil imediat identificabil. Muzica sa, în ceea ce are mai bun, este o transubstanţializare a unui fond arhaic, o stilizare în sens metafizic a acestuia...”.Ce s-ar mai putea spune? Poate doar să-i urăm cu toţii: să ne trăiţi, maestre, să fiţi sănătos, iar viaţa românilor să fie mereu însorită de arta unui taragot fermecat! 
La mulţi ani sănătoși, Maestre!
Maria Golban Șomlea

O nouă monografie Dumitru FĂRCAŞ

Recent, în seria „Biografii exemplare” a Editurii Dacia, din Cluj-Napoca, a apărut o nouă monografie consacrată maestrului neîntrecut al taragotului românesc, Dumitru FĂRCAŞ (foto). Cartea, în opinia noastră – cea mai completă lucrare de acest fel consacrată până în prezent maestrului, este semnată de scriitorul, publicistul şi etnologul Ovidiu SUCIU. Autorul este un binecunoscut condeier sătmărean, cu o impresionantă carte de vizită şi cu o activitate de presă de aproximativ jumătate de veac. Cu o exemplară ştiinţă a scrisului, autorul prezintă evoluţia artistică şi profesională a lui Dumitru FĂRCAŞ, urmărind, cu acribia cercetătorului avizat, momentele şi evenimentele care i-au marcat destinul uman şi artistic. Deşi eroul principal al monografiei rămâne Dumitru FĂRCAŞ, cartea reuşeşte, chiar dacă, cu certitudine, nu şi-a propus acest lucru, să ofere o veritabilă panoramă a vieţii cultural-artistice, a vieţii clujene a ultimelor 3-4 decenii, perioadă marcată decisiv de puternica personalitate a omului şi artistului Dumitru FĂRCAŞ. Extrem de utile şi necesare pentru mai adecvata sublinieree a trăsăturilor de personalitate a marelui artist sunt şi fragmentele preluate de autor din diverse publicaţii, texte semnate de mari personalităţi ale scenei sau vieţii cultural-literare din întreg spaţiul românesc.

Amintim în acest sens doar nume ca Nichita STĂNESCU, Grigore VIERU, Leonida LARI, Mihai BANDAC, Aurelian Titu DUMITRESCU, Fănuş NEAGU, D.R. POPESCU, Paul ANGHEL, Simion POP, P. BUCŞA, N. IRIMIE sau Ion UNGUREANU de la Chişinău, confraţi de scenă ai maestrului: Corina CHIRIAC, Dida DRĂGAN, Sava NEGREAN BRUDAŞCU sau ziarişti remarcabili precum Ilie CĂLIAN, Ovidiu SUCIU, Emanuel TÂNJEALĂ, Lavinia STOICU, V. FILIP, Sanda ŢĂRANU, Ion PARHON şi mulţi, mulţi alţii. Fiecare dintre textele semnate de aceştia dezvăluie noi, relativ puţin cunoscute şi, în acelaşi timp, definitorii dimensiuni ale puternicei personalităţi a neîntrecutului artist.

Ceea ce deosebeşte categoric această monografie de alte lucrări similare consacrate până acum maestrului este faptul că autorul sătmărean, printr-un efort excesiv, singular după ştiinţa noastră şi tocmai de aceea deeoseebit dee lăudabil, adaugă aprecierilor elogioase din presa din ţară şi o serie de „spicuiri din presa străină”, respectiv texte care surprind şi subliniază emoţia puternică trăită de autorii lor după întâlnirile mirifice cu taragotul de aur al folclorului românesc.

Ovidiu SUCIU urmăreşte, aşadar, prezenţa în concerte şi spectacole a lui Dumitru FĂRCAŞ în ţări ca Elveţia, Italia, Franţa, Germania etc., recuperând şi valorificând cu aleasă pricepere auctorială fragmente semnificative din astfel de articole care au contribuit la afirmarea şi consolidarea prestigiului european al marelui vrăjitor şi voievod al taragotului românesc.

Un alt fapt cu totul remarcabil care distinge acest demers este includerea în finalul monografiei a unei „bibliografii Dumitru FĂRCAŞ” care face trimitere la texte fundamentale consacrate maestrului peste hotare, începând de la sfârşitul deceniului al VII-lea al secolului trecut şi până în prezent.

„Navigând pe fluviul vieţii artistului”, cum atât de inspirat îşi propune Ovidiu SUCIU, el ne dezvăluie tot ceea ce, credem noi, este reprezentativ şi esenţial pentru a înţelege mai bine inefabilul artei inegalabile, slujite cu har de maestrul taragotului şi folclorului românesc.

Cu o cutezanţă care îl onorează, Ovidiu SUCIU formulează sintagme pe care cu greu le-ar putea contesta vreodată cineva.

Iată doar câteva dintre acestea:

„Dacă te-ai născut cu o gravă infirmitate – aceea de a nu simţi folclorul şi ţi-ai orânduit viaţa spirituală în jurul altor repere din care nu vrei să evadezi, fereşte-te să asculţi taragotul Domniei Sale Domnului Dumitru FĂRCAŞ, căci sigur acesta îţi va bulversa viaţa, te va cuprinde, te va învălui, te va cumineca, va face alt om din tine: mai sensibil, mai omenos, mai iubitor, ba chiar rişti să dai în patima folclorului să-l asculţi, să-l aştepţi, să-l asculţi cu evlavie, să-ţi faci icoană de suflet din el.”

„Cutez să cred că dacă la Facerea Lumii Dumnezeu şi-ar fi ales consilieri, cu siguranţă pe respectiva listă ar fi figurat şi Dumitru FĂRCAŞ, cu probleme de muzică, de folclor.”
„Concertele lui sunt o împărtăşanie cu ceea ce e mai sfânt pentru noi: Dunărea şi Carpaţii, Soarele şi Luna, brazii şi izvoarele, cerul şi grânele, dar şi strămoşii cei plecaţi în eternitate, aureolaţi sub o cunună de aur, luminoşi, frumoşi, omenoşi, blânzi şi demni.”

„Cine nu l-a ascultat pe Dumitru FĂRCAŞ măcar odată nu poate avea sufletul întreg”.

Orice comentariu în plus ni se pare redundant. De aceea considerăm că se potriveşte întru-totul sintagma „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”.

Dr. Dan BRUDAŞCU

Sursa: http://www.napocanews.ro/2009/12/o-noua-monografie-dumitru-farcas.html

"Feciorii din Grosi" MM


...inregistrare din 1991 la festivalul "Maria Tanase" Craiova

Suită din Ţara Moţilor

Duminica în familie - 24 martie 2008

Horea lui Pintea Viteazul

cu Măruţă la Happy hour

cu Măruţă la Happy hour

Serbările Transilvane 2008 - alături de Traian Băsescu, preşedintele României (la aceea vreme)

Serbările Transilvane 2008 - alături de Traian Băsescu, preşedintele României (la aceea vreme)